Confesiunea Cavalerului Tristei Figuri

Am ridicat de-atatea ori cu furie in aer spada
mandriei si orgoliului nemasurat, necontenit
si am ucis in mine si dorinta dar si dragostea
sfarsind de-atatea ori... neimplinit

Si m-am temut adesea de tradare
iar cand am fost tradat, cu sange m-am hranit
si-am ars cu falsele iubiri pe tradatori
sfarsind de-atatea ori... neimplinit

Si-am razbunat cu furie... cu ura
orice farama data de iubire, si-am trait
in solitudine apasatoare si in intuneric
sfarsind de-atatea ori... neimplinit

       *       *       *

Dar iata, te-am gasit pe tine, suflet viu, fugar
cu toata dragostea nedata catre tine vin
mi-e inima de gheata... gandul indoit
mi-e teama sa nu te strivesc si sa raman si-acum
neimplinit...

Sa nu pleci niciodata, iti fagaduiesc
ca nu ma tem in fata dragostei sa fiu umil
sa nu ma-ntrebi, in schimb, de ce eu te iubesc
primeste-ma si lasa-ma ca, implinindu-te
sa fiu de astazi implinit !

Mi-a fost atata vreme drumul
singur si sinuos...
Dar pasul tau, de langa pasul meu
il face astazi... mai frumos

Imi simt sfarsitul mai departe
cu fiecare clipa-n care-mi esti,
ma simt tot mai aproape de pamant
cu fiecare clipa-n care-ti sunt...

       *       *       *

Si n-am sa mai ridic in aer spada
mandriei si orgoliului nemarginit !
Am sa hranesc dorinta dar si dragostea...
Sfarseste-mi agonia cu iubire,
Fa-ma implinit... !