Balada Indragostitului

Din zambetul tau viu extrag
doar partile care imi plac.
Si-un lucru este cert, nu am sa las sa cada
pe tine fulgii de zapada.

La masa cinci, la cafeneaua de la Foisor
sunt numai eu si parc-as vrea sa mor,
ca n-am la mine pix si nu am nici hartie
si parc-as scrie-o poezie...

Ma uit afara... iarna-n toi
si parca ma cuprinde-un dor de-un NOI.
Pun mana si te sun sa-ti zic:
"Nu sta afara, chiar nu vezi ca-i frig?

Nu vezi ce cald este la mine-n gand?"
Inchid si-mi spun :"Oh Doamne, ce patetic sunt!
Cum dracu sa ma placa fata
cand eu-i dau complimente... cu lopata."

Nu ar fi mai simplu sa ii zic :
"Esti prea frumoasa, dupa tine pic !"
sa recunosc, ca sunt indragostit, intaia oara
cat oare o sa poa` sa doara

orgoliul meu absurd si prost
ascuns dupa cuvinte fara rost?
Ca doar iubirea nu-i filosofie
e doar un sentiment si doar se stie
ca mausolee nu trebuie sa costruiesti
sa demonstrezi ca o iubesti !

* * *

Deci, cititorule, sa nu fii prost ca mine
sa lasi o fata sa se sperie de tine!
Daca ajungi sa simti, ca pentru-o clipa, pentru ea traiesti,
nu sta la masa cinci, la Foisor, ci mergi la ea si spune-i franc...

Ca o iubesti...

(13.02.2012)