joi

Acel deliciu spus si "ură"

Nu ai nimic din ce imi apartine,
Si nu-mi e teama astazi sa iti spun
Ca astazi o sa fie amintire
Si poate maine am sa fiu pe drum,

Fugind ca o gazela catre locuri
In care singur sa traiesc
Sa ard de viu in toate-acele focuri,
In jocuri, cum iubesc sa-mi amintesc...

Si de departe din aceasta lume
Sa ma privesti cum ma desfat
Cum sorb cu pofta din a vietii cupe
Si cum cu "viata" ma imbat !

Iar tu sa tot continui sa traiesti
Cu tot regretul de prin toate strans
Sa te urasti, sa plangi si iar sa te urasti
Sa plangi... sa te ineci in plans...

Si toata viata ta sa fie
O searbada cantare fara sens,
Un ultim vers patetic pe-o hartie...
O litera pe-o cruce, care-n ploi s-a sters...

Si-apoi sa fii in album o amintire
In focul timpului morman de scrum
Sa intelegi, si mintea ta sa stie
De ce-acel "maine" m-a gasit pe drum...

3 comentarii:

  1. Sounds like a curse braided into poetry

    RăspundețiȘtergere
  2. hard times those... i had to admit it... i was just too young for love at that time.....

    RăspundețiȘtergere
  3. Love is one thing and hate is another, but together can give rise to storms.You can ''curse'' someone so ease only if the feelings (of any kind) are very strong. So i do not believe that you were too young for love...

    RăspundețiȘtergere